Iasi- Muzeul de Istorie al Moldovei

Muzeul de Istorie a Moldovei are un patrimoniu de peste 35000 de obiecte, din diferite domenii: arheologie, numismatică, artă decorativă, carte veche, documente etc Craniul de mamut, apartinând paleoliticului mijlociu, nu reprezintă un unicat în domeniu, dar inciziile practicate pe ivoriu reprezintă, credem, cele mai vechi elemente ale unui comportament simbolic (aproximativ 70.000 B.P.).

Materialele ceramice apartinând culturii Starcevo-Cris fac dovada începuturilor neolitizarii în spatiul carpato - dunărean, prin complexul cultural Sesklo-Karanovo-Kremikovici-Starcevo-Cris-Koros, care a afectat întregul sud-est european (Grecia, Bulgaria, fosta Iugoslavie, România, Ungaria). Celebra civilizatie cu ceramica pictată - Cucuteni-Tripolie - cu analogii în China preistorică - este reprezentată printr-un număr impresionant de obiecte. Apartinând artei si civilizatiei universale, civilizatia Cucuteni constituie un adevărat univers al sacrului în mentalitatea preistorică. La Grande Deesse reprezenta, pentru comunitatea umană, întreaga religie a vietii si a renasterii naturii. Simbolistica decorului pictat pe ceramica cucuteniană sau pe statuetele antropomorfe, îndeosebi feminine, este vastă si profundă, reprezentând unitatea religioasă a Pămantului cu Cerul, a terenului agricol si a lumii animale cu zeitatea. Fenomenul indoeuropenizarii - prezenta elementelor din stepele euro-asiatice si, mai apropiate, nord-pontice - este ilustrat prin ceramica cu forme specifice, apartinând marelui complex cultural Horodistea- Erbiceni- Gorodsk-Usatova. Civilizatiile triburilor pre-tracice, din epoca bronzului, si a celor tracice, din epoca fierului, cu elemente scitice si celtice, sunt reprezentate în tot spatiul românesc prin asezări în aer liber si fortificate: Stăncesti - jud. Botosani si Cotnari-Catalina - jud. Iasi Geto-dacii au intrat de timpuriu în relatii culturale cu lumea greacă si cu populatiile germanice (bastarnii), ale căror produse ceramice se găsesc în expozitiile si în depozitele noastre.

Cucerirea romană (101-102 si 105-106) a determinat includerea, în sfera sa de civilizatie, a provinciei Dacia. Muzeul pastrează ceramică si tezaure monetare romane, iar elemente sarmatice si apoi gotice din secolele II-III si respectiv IV d.Hr. sunt, de asemenea, bogat reprezentate în muzeu.

Crestinismul este atestat înca din secolele II-IV; acesta, ca si relatiile cu Imperiul Bizantin (care au pastrat romanitatea nord-dunareană în vremea migratiei slavilor si a altor popoare) sunt ilustrate în muzeu prin tezaure, obiecte de cult crestin - engolpioane (cruci-relicviar), etc. Din Evul Mediu, elementele culturale ale civilizatiilor orientală si occidentală sunt prezente prin ceramica de Iznik (vechea Nikeea), din Tările de Jos, din Constantinopol, din statele germane, cum ar fi cadranul solar din ivoriu, folosit si ca busolă, creat la 1591 în lumea germană - poartă inscriptia HANS TROSCHED si este unic în toată Europa.

Epoca modernă este dominată de personalitatea regilor romani din familia Hohenzollern - Siegmaringen, ale căror obiecte personale sunt prezente în expozitie. Din perioada interbelică, muzeul pastrează decoratii europene acordate unor personalitati romanesti, ori documente politice din perioada totalitaristă.