Ardeal - Cheile Turzii
Ardeal - Cheile Turzii
ZONA: Atractii Naturale
Ardeal - Cheile Turzii
Cheile Turzii
Datorita pozitiei extrem de favorabile (in apropierea oraselor Cluj-Napoca si Turda), dar mai ales atractivitatii deosebite, sectorul de chei din lungul Vaii Hasdate reprezinta probabil cea mai cunoscuta forma de acest gen din Muntii Apuseni.
Cheile Turzii au luat nastere in sectorul unde paraul Hasdate (afluent de stanga al raului Aries) intersecteaza transversal o culme a Muntilor Trascaului. Pe o lungime de 3,5 km, cheile s-au adancit, cu circa 350 m, in bancuri masive de calcare jurasice, geneza lor fiind legata de coborarea treptata, incepand din pliocen, a nivelului de baza, reprezentat de lacul panonic din bazinul Transilvaniei. Aparitia acestor chei se afla intr-o stransa legatura cu procesul de epigeneza, potrivit caruia paraul Hasdate s-a adancit initial in roci mai putin dure care acopereau calcarul, dupa care si-a continuat eroziunea intense in masivul calcaros. Urmarile acestui process se constata in prezenta unor lapiezuri, hornuri si pesteri, mai ales pe dreapta vaii. Exista insa si o alta conceptie emisa cu privire la geneza cheilor, potrivit careia acestea s-au format datorita surparii boltilor unei serii de pesteri strabatute de un parau subteran, teorie imbratisata de un numar insemnat de specialisti.
Pesterile locuite
Morfologia Cheilor Turzii cuprinde, alaturi de aspectul classic al unui sector de chei, cu pereti inalti si abrupti, turnuri, contraforturi, platouri carstice si campuri de lapiezuri, un intreg complex de pesteri, structurat pe 5 niveluri. Pe versantul drept se afla 17 pesteri (de exemplu, Pestera de dupa Munte, lunga de 72 m; Pestera de la Gura Hajdatii de 11 m lungime etc.), iar pe versantul stang - 5 pesteri, de dimensiuni importante. Unele depozite din interiorul acestor pesteri dovedesc urme ale unor adaposturi pentru oameni si animale. Sapaturile efectuate aici au scos la iveala resturi de mamifere de varsta pleistocena si holocena si vestigii arheologice datand din paleoliticul inferior (cultura de prund) si din epocile cuprului, bronzului si fierului.
O oferta turistica remarcabila
La constituirea resurselor turistice ale Cheilor Turzii participa un intreg complex de elemente, de natura morfologica, hidrologica, geologica, floristica si faunistica, de aceea fiind necesara individualizarea acestui areal intr-o rezervatie naturala complexa (geologica, paleontologica, geografica, speologica), ce acopera nu mai putin de 175 ha.
Accesul in zona turistica a Cheilor Turzii se poate face din mai multe directii. De la Turda, pe soseaua care duce spre Campeni (9km), din care se desprinde o sosea asfaltata catre cariera de calcar si de aici, in continuare, la cabana situata la intrarea in chei. De la Cluj-Napoca, mergand catre localitatea Tureni, din soseaua Cluj-Napoca-Turda, se poate merge si pe jos in lungul unui affluent al paraului Hasdate, pana in satul Petresti, situat in partea de vest a cheilor. Daca strabatem cheile din aval inspre amonte - acest sens de explorare fiind cel preponderent, majoritatea turistilor venind aici dinspre Turda - ne intampina, grandioasa, panorama peretelui stang, o uriasa faleza dominata de silueta Turnului Galben. Acesta descreste spre NE, adapostind in mozaicul formelor sale Alghinele si Hornul Vulturului. Pe versantul opus poate fi admirata creasta crenelata a Peretilor cu Trepte, la baza careia se intalneste unul dintre cele mai extinse grohotisuri din chei, Grohota Padurii. Alte asemenea trene de pietre, mobile sau fixate, populeaza celelalte colturi ale cheilor (Zurusul Cetatii, Grohota Morarilor etc.). Pentru amatorii de escalada este demn de amintit Peretele Urias, inalt de peste 200 m, alaturi de traseele Crestei Frumoase, Hornului Marac sau Peretelui Scorusului.
Peisajele deosebit de spectaculoase, traseul accesibil, dar si infrastructura turistica bine dezvoltata, fac din Cheile Turzii destinatia predilecta nu numai a specialistilor geologi, geografi ori speologi, dar si a unui numar insemnat de turisti, iubitori ai drumetiilor in mijlocul naturii.
Cheile Turzii au luat nastere in sectorul unde paraul Hasdate (afluent de stanga al raului Aries) intersecteaza transversal o culme a Muntilor Trascaului. Pe o lungime de 3,5 km, cheile s-au adancit, cu circa 350 m, in bancuri masive de calcare jurasice, geneza lor fiind legata de coborarea treptata, incepand din pliocen, a nivelului de baza, reprezentat de lacul panonic din bazinul Transilvaniei. Aparitia acestor chei se afla intr-o stransa legatura cu procesul de epigeneza, potrivit caruia paraul Hasdate s-a adancit initial in roci mai putin dure care acopereau calcarul, dupa care si-a continuat eroziunea intense in masivul calcaros. Urmarile acestui process se constata in prezenta unor lapiezuri, hornuri si pesteri, mai ales pe dreapta vaii. Exista insa si o alta conceptie emisa cu privire la geneza cheilor, potrivit careia acestea s-au format datorita surparii boltilor unei serii de pesteri strabatute de un parau subteran, teorie imbratisata de un numar insemnat de specialisti.
Pesterile locuite
Morfologia Cheilor Turzii cuprinde, alaturi de aspectul classic al unui sector de chei, cu pereti inalti si abrupti, turnuri, contraforturi, platouri carstice si campuri de lapiezuri, un intreg complex de pesteri, structurat pe 5 niveluri. Pe versantul drept se afla 17 pesteri (de exemplu, Pestera de dupa Munte, lunga de 72 m; Pestera de la Gura Hajdatii de 11 m lungime etc.), iar pe versantul stang - 5 pesteri, de dimensiuni importante. Unele depozite din interiorul acestor pesteri dovedesc urme ale unor adaposturi pentru oameni si animale. Sapaturile efectuate aici au scos la iveala resturi de mamifere de varsta pleistocena si holocena si vestigii arheologice datand din paleoliticul inferior (cultura de prund) si din epocile cuprului, bronzului si fierului.
O oferta turistica remarcabila
La constituirea resurselor turistice ale Cheilor Turzii participa un intreg complex de elemente, de natura morfologica, hidrologica, geologica, floristica si faunistica, de aceea fiind necesara individualizarea acestui areal intr-o rezervatie naturala complexa (geologica, paleontologica, geografica, speologica), ce acopera nu mai putin de 175 ha.
Accesul in zona turistica a Cheilor Turzii se poate face din mai multe directii. De la Turda, pe soseaua care duce spre Campeni (9km), din care se desprinde o sosea asfaltata catre cariera de calcar si de aici, in continuare, la cabana situata la intrarea in chei. De la Cluj-Napoca, mergand catre localitatea Tureni, din soseaua Cluj-Napoca-Turda, se poate merge si pe jos in lungul unui affluent al paraului Hasdate, pana in satul Petresti, situat in partea de vest a cheilor. Daca strabatem cheile din aval inspre amonte - acest sens de explorare fiind cel preponderent, majoritatea turistilor venind aici dinspre Turda - ne intampina, grandioasa, panorama peretelui stang, o uriasa faleza dominata de silueta Turnului Galben. Acesta descreste spre NE, adapostind in mozaicul formelor sale Alghinele si Hornul Vulturului. Pe versantul opus poate fi admirata creasta crenelata a Peretilor cu Trepte, la baza careia se intalneste unul dintre cele mai extinse grohotisuri din chei, Grohota Padurii. Alte asemenea trene de pietre, mobile sau fixate, populeaza celelalte colturi ale cheilor (Zurusul Cetatii, Grohota Morarilor etc.). Pentru amatorii de escalada este demn de amintit Peretele Urias, inalt de peste 200 m, alaturi de traseele Crestei Frumoase, Hornului Marac sau Peretelui Scorusului.
Peisajele deosebit de spectaculoase, traseul accesibil, dar si infrastructura turistica bine dezvoltata, fac din Cheile Turzii destinatia predilecta nu numai a specialistilor geologi, geografi ori speologi, dar si a unui numar insemnat de turisti, iubitori ai drumetiilor in mijlocul naturii.